Pisica
de vânătoare
Nu-i ca
pisica obisnuită, de apartament:
Nu
merge - păşeşte atent, parcă nu-şi permite să mişte vre-o moleculă de
aer.
Nu se tolăneşte, nu se pisiceşte, nu leneveşte, nu pierde vremea. Mereu
e la pandă, mereu e în alertă.
Când o văd prin gradină,
alunecând prin iarbă sau printre straturi, parcă văd un tigru
micşorat abuziv, dar care sigur nu iartă.
Nu-i pisica mea, nici a vecinilor, doar
trece de la o curte la alta, de la o şură la alta, după pradă.
E o lecţie socială. Nimeni nu-i dă de mâncare
gratis sau din
milă. O adăpostim şi, în schimb, ea ne păzeşte curţile de
şoareci.
Acum are pui, ŞI-I ÎNVAŢĂ SĂ VÂNEZE.
postat de:
Casa cu zorele, 2 aug.2008